Gradul de racordare a populatiei Romaniei la reteaua de canalizare a crescut cu doar 2% fata de anul trecut, pana la 51,39%, iar gradul de racordare la statiile de epurare a ajuns la 42,65%. Potrivit unui raport de monitorizare al Administratiei Nationale Apele Romane (ANAR), chiar daca exista 513 sisteme de canalizare functionale in 2.605 de aglomerari in Romania, doar 24 dintre ele sunt conforme cu cerintele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane. De asemenea, 397 de aglomerari sunt deservite de 362 statii de epurare functionale, dintre care numai 14 statii de epurare sunt conforme cu cerintele directivei europene, numai pentru treapta secundara de epurare. Raportul mai arata ca, din volumul total de ape uzate necesitand epurare, o pondere de numai 30% a fost suficient epurata in 2008. Aproape o treime (33,13%) reprezinta ape uzate neepurate si circa 37% – ape insuficient epurate.
Astfel, aproximativ 70% din apele uzate neepurate ajung in rauri si ape, printre cei mai mari poluatori numarandu-se Bucurestiul, orasele Galati, Braila, Tulcea, Giurgiu etc. De altfel, situatia Bucurestiului, singura capitala europeana care nu are o statie de epurare a apelor, a fost larg dezbatuta in paginile ziarului nostru. Statia de la Glina este neterminata de 22 de ani. Proiectul a fost intocmit in anii ’70, iar lucrarile, incepute in anii ’80, au fost sistate si reluate in ’90. Desi s-au alocat bani in numeroase transe, bucurestenii inca mai sunt condamnati sa foloseasca apa mizerabila. In plus, specialistii in mediu au atras atentia ca deversarea directa in Dambovita a apelor uzate ale Capitalei reprezinta una dintre principalele probleme de mediu. Poluarea este atat de intensa, incat afecteaza ecosistemul Deltei Dunarii si chiar Marea Neagra.
Autoritatile sustin ca pana la sfarsitul anului 2009 la Glina trebuie finalizata linia I (10 mc/s)
