Europa Centrala si de Est este principala victima a crizei financiare, iar state care erau obisnuite cu investitii straine record sunt acum la mila FMI. Impovarate cu datorii externe in valoare de 870 mld. dolari, in mare parte denominate in valuta, statele din regiune incearca sa isi stabilizeze monedele, pentru a evita o criza cauzata de cresterea datoriei externe.
Criza imobiliara din Statele Unite si falimentul bancii de investitii Lehman Brothers din septembrie 2008 s-au repercutat si la nivelul Europei Centrale si de Est.
Incepand cu octombrie 2008, Ungaria, Romania, Serbia, Bosnia si Letonia au primit ajutoare directe de la FMI, in timp ce Polonia a reusit sa incheie cu Fondul un acord privind o linie de credit flexibila.
In prezent alte state, precum Bulgaria, Croatia si Lituania, se intreaba daca ar fi inteleapta o astfel de decizie si in cazul lor, conform unei analize realizate de firma de cercetari Stratfor.
Intre 2001 si 2007, anii de boom ai regiunii, creditele au inceput sa fie acordate pe banda rulanta, iar consumul a devenit motorul de crestere in Europa Centrala si de Est.
Schimbarile geopolitice din regiune au atras capital international. Bancile din Occident au sesizat oportunitatea si s-au extins.
Creditele in valuta au fost principala lor arma si totodata cele care au semnat sentinta pentru debitorii care odata ce monedele din regiune s-au depreciat nu si-au mai putut achita datoriile. Astfel, datoria externa a tarilor din Est a ajuns sa reprezinte pentru unele state chiar peste 100% din Produsul Intern Brut, asa cum este cazul Ungariei, cu 134,5%, al Letoniei cu 124% sau al Bulgariei cu 102,4%. La polul opus sunt Cehia, Polonia si Romania, cu ponderi din PIB de sub 50%.
In prezent monedele s-au stabilizat, datorita ajutoarelor internationale si nu exista sansa unor devalorizari subite in viitorul a
