Autism infantil. Atât i s-a spus mamei Lorenei când copilul ei avea aproape 2 ani. I s-au dat nişte medicamente şi nici o şansă. Astăzi, Luciana vrea să-i dea copilului ei şansa de a se descurca singur şi de a comunica cu cei care o iubesc atât.
Nici sărăcia, nici singurătatea nu au făcut-o să renunţe la luptă pe Luciana Joiţu. Când i s-a născut fetiţa, acum aproape nouă ani, femeia a simţit că viaţa îi capătă un nou sens. După un an şi opt luni, când fetiţa a început să aibă crize, mama acesteia a mers cu bebeluşul la medic: deja nu mai putea rezista nopţilor albe şi hohotelor de plâns neîntrerupte ale copilului.
"Lorena era tot timpul nervoasă, plângea mereu şi trebuia să stau cu ea până la 5:00-6:00 dimineaţa. Am zis că are vreo infecţie, ceva la burtică, dar analizele făcute la Spitalul Budimex au arătat că, fizic, fetiţa e perfect sănătoasă. Atunci medicul mi-a făcut o trimitere la Spitalul 9", îşi aminteşte Luciana.
DIAGNOSTICUL CARE ARUNCĂ PĂRINŢII ÎNTR-O MARE NECUNOSCUTĂ
La scurt timp copila a fost diagnosticată cu autism infantil, iar despre tratament i s-a spus prea puţin mamei. I s-au dat câteva medicamente de calmare a copilului, printre care Rispolept şi Romparchin. "E din ce în ce mai agitată cu vârsta. Dacă nu i-aş da nici aceste medicamente, nu ştiu cum m-aş descurca cu ea", spune mama.
O perioadă Lorena a mers la o grădiniţă specială din Sectorul 6. "Nu făceau nimic cu ea acolo, n-o schimbau, că Lorena încă face în Pampers. Iar într-o zi am luat-o şi zgâriată, că mi-e şi frică să o mai duc undeva", recunoaşte femeia. Singurul lucru bun din experienţa cu şcoala specială a fost că a întâlnit mai mulţi părinţi care au sfătuit-o să înceapă terapia ABA cu micuţa, astfel încât măcar Lorena să ajungă să se descurce singură.
"Momentan nu pot comunica cu ea în nici un fel, n
