In primul rand „prea tarziu" pentru ca acest articol va aparea cand absolut toate publicatiile din Romania vor fi epuizat deja subiectul. Dar de data asta al doilea rand e mai important decat primul... Pur si simplu e prea tarziu in general. Michael e mort si adulatia de acum nu-l mai incalzeste. Cum nu-l incalzeste cu nimc pe Van Gogh ca azi i se vinde o panza cu mai multi bani decat i-au trecut lui prin mana in intreaga viata. Spre deosebire de pictor, cantaretul si compozitorul Michael Jackson a avut parte de o glorie orbitoare in timpul vietii. Despre asta nu voi vorbi.

Voi vorbi insa despre faptul ca NICIUN RADIO ROMANESC nu mai difuza macar o piesa a lui si ca, atunci cand totusi mai scapa cate una, era vina soft-ului de emisie; voi mai vorbi despre mistourile tuturor jucatorilor minori din media noastra minora despre modul in care ii cade lui Jackson nasul si voi mai vorbi despre nostalgia de imprumut a copiilor care au descoperit acum ca Rihanna are in hit-ul „Don’t Stop the Music" o tema samplata din „Wanna Be Starting Something" – piesa de pe fenomenalul album „Thriller". Sau poate ca nu voi vorbi despre niciuna dintre aceste mizerii, pentru ca toti suntem „produse" atata doar ca Michael a avut norocul sa fie unul premium.

Ce m-a intristat cel mai tare a fost reactia sau lipsa de reactie a fanilor lui din anii 90 care l-au uitat, desconsiderat sau s-au dezis de el din 2000 pana acum. Cand a devenit din nou „trendy".

Eu nu sunt un fan MJ. Ca DJ nici nu cred ca pot sa fiu fanul unui singur om, indiferent cat de mare. Am avut albumul „Thriller" scos la rusi sau la bulgari, cu piesele traduse cu caractere chirilice si „Dangerous", tot pe vinil. O senzatie. In anii 2000 puneam in cluburi piese de-ale lui cand simteam ca e momentul. La feeling. Putini oameni plecau de pe ring. Mai degraba veneau. Separata de toate scandalurile, muzica lui era