A trecut deja un an de la razboiul care a izbucnit intre Georgia si Rusia, si, chiar si in absenta unui conflict "fierbinte", tensiunile raman extrem de ridicate in regiune. Ambii actori arunca acuzatii grele la adresa celuilalt si lanseaza provocari, plasand vina in curtea invecinata.
Fiecare incearca, asa cum era de asteptat, sa stearga din memoria colectiva imaginea devastatoare pe care razboiul a avut-o asupra "reputatiei" ambelor state - Rusia nu face insa decat sa-si consolideze imaginea de putere care tine sa aserveasca toti fostii sateliti sovietici, iar Georgia vrea sa demonstreze occidentului ca liderul Mihail Saakasvili nu este un politician necugetat care si-a impins tara in razboi.
Consecintele razboiului nu tin insa numai de cei doi actori principali, ci se extind mult asupra regiunii intregi.
La un an dupa ostilitati, regiunile separatiste care au constituit miezul confruntarii, Osetia de Sud si Abhazia, s-au imbarcat pe cai diferite, iar celelalte "conflicte inghetate" precum Transmistria si Nagorno-Karabach par a avea tot mai putine sanse de rezolvare.
In Ucraina, Moldova, Armenia, Azerbaijan si Belarus, la fel ca si in Georgia, crizele politice se tin lant, alegerile sunt contestate, exista conflicte teritoriale nerezolvate, abuzuri impotriva drepturilor omului si probleme economice determinate de coruptie, migratia si criza economica globala.
Toate aceste conditii au fost potentate de jocul de putere al Rusiei in regiune si au facut din Europa o perspectiva tot mai atragatoare.
Mai mult, lupta pare sa se "ascuta", pe masura ce Europa si Rusia devin constiente ca in joc este influenta fiecaruia intr-o zona vitala. Toate tarile afectate intr-un fel sau altul de razboiul din Georgia se afla in cea mai grea situatie politica si economica de la capatarea independentei, avertiza un g