România, despre care ne tot dăm cu părerea, a plecat în altă direcţie. Neştiută. L-am văzut pe Marius Tucă, directorul ziarului „Jurnalul Naţional“, în redacţia „Adevărul“. Fojgăia cu şefii mei, Grigore Cartianu şi Laurenţiu Ciocăzanu, nişte poze, schiţe şi documente pentru a-i convinge că nu-şi parcase maşina chiar pe plaja din Vama Veche. Inutil. Am citit despre războiul pe care Cornel Nistorescu îl poartă cu bloggerii şi cu toţi cei care îi contestă funcţia de proaspăt director al ziarului „Cotidianul“.
Am aflat că Guvernul Boc vrea să înfiinţeze Administraţia Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor. În talk-show-uri, politicienii discută despre Udrea, despre cheltuielile de promovare a turismului românesc, angajate de Udrea, despre comisia parlamentară care o anchetează pe Udrea şi despre iminenta ruptură a coaliţiei PDL-PSD din cauza Elenei Udrea. Am văzut că Traian Băsescu şi-a uitat soţia la un târg de antichităţi. (Pe bune sau a fost o scenă jucată de şeful statului?) Şi lista futilităţilor poate continua...
Aceşti oameni, de la preşedintele ţării şi până la ultimul editorialist din presa noastră (subsemnatul, poftim!), au uitat ceva foarte important. Au uitat de România. Suntem decuplaţi de la viaţa acestei ţări. Habar n-avem ce se întâmplă la Ţăndărei sau la Tecuci. (Şi dacă ne interesează, punem mâna pe mobil şi sunăm la autorităţile de la faţa locului. Întotdeauna ne va răspunde un Ghiţă Pristanda.) Nu ştim cât de prost merg trenurile şi de ce creşte preţul laptelui în pieţe. Care sunt nevoile, speranţele, frământările oamenilor care trăiesc dincolo de Bariera Vergului?
Pe politicieni nu-i interesează, iar pe noi, presarii, doar dacă s-a întâmplat vreun viol sau un jaf la o casă de amanet. Viaţa noastră se agită bezmetic între Palatul Cotroceni, Parlament şi studioul lui Mircea Badea. Est
