Pe 4 august curent s-au implinit 90 de ani de cand Armata Regala Romana a rasturnat de la putere cel mai... apusean regim bolsevic din Europa.
Instalat cu concursul lui Lenin, guvernul bolsevic de la Budapesta, condus de Bela Kuhn, ocupase deja, inca din luna mai a anului 1919, intreaga Slovacie, amenintand sa inainteze spre inima Europei, conform directivelor de la Moscova. Reunite la Paris, la Conferinta de Pace, Marile Puteri erau total neputincioase, secatuite de razboi si chiar indiferente si ignorante fata de pericolul real ce le ameninta. Norocul Europei a fost Romania, clasa ei politica vizionara, barbatii ei de stat ce si-au depasit cu mult epoca in care traiau. Ca urmare, fara a cere prea multe "indulgente" de la mai marii Americii, Angliei si Frantei, dar luandu-le totusi consimtamantul formal, Regele Ferdinand, la indemnul primului ministru Ion I. C. Bratianu, da ordin Armatei sa inlature "ghimpele" plantat de fortele iudeo-masonice bolsevice in inima Europei Centrale. Dupa lupte si jertfe grele, pe durata a aproape cinci luni de zile, impotriva unor divizii de husari, secui si "garzi rosii" maghiare, escadroanele de rosiori, comandate de colonelul Rusescu, au fost primele care au intrat, in seara zilei de 3 august, in Budapesta. A doua zi, generalul Gheorghe Mardarescu si generalul Panaitescu au primit defilarea rosiorilor si a celorlalte unitati care au cucerit capitala ungara si au trecut la protectia principalelor institutii eliberate de sub dictatura bolsevica. Nu putem uita ca, in semn de razbunare pentru secole de umilinta indurate de romanii transilvaneni, sergentul Iordan si caprarul Bivolaru s-au urcat pe Palatul Parlamentului si au pus deasupra steagului maghiar o opinca romaneasca, "ca sa fie si talpa Romaniei razbunata", cum noteaza Nicolae Iorga. Apoi soldatii romani si-au dat painea si ciorba de la gura organizand, pe bulevardel
