Elena Cornetti, Maria Sâmboteanca, Maria Chiţu, Lucille Chiţu, Olga Gigurtu şi Zoe Mandrea, doamnele secolelor XIX-XX, sunt figuri ilustre a căror amintire trăieşte şi azi, cinstind locaşuri de cultură, de artă şi binefacere.

Povestea doamnelor de seamă, femei din trecutul Olteniei care şi-au dus existenţa pe aceste meleaguri şi care se pot numi mari binefăcătoare, continuă cu alte informaţii culese din însemnările Despinei Teodorescu cuprinse în „Oltenia 1943“.

O siluetă mărunţică şi stilizată se conturează din paginile îngălbenite de vreme. Este Elena Cornetti, o femeie cu un respect aparte pentru cultura franceză, pe care a făcut-o cunoscută în Oltenia. „Oameni economi, au strâns avere mare, pe care au întrebuinţat-o într’o vieaţă sobră pentru ei, dar făcând bucurii intelectuale lor şi altora. Casa lor era singura din Craiova unde veneau regulat Revue des deux mondes şi L’Illustration şi unde amatorii de discuţii înalte găseau întotdeauna subiecte“.

Lucrurile rare, picturile alese, muzica pe care ei o cultivau au uimit până şi pe străini. Unul dintre prietenii lor de la Paris, un pictor, îşi povestea impresiile călătoriei prin Oltenia şi, implicit, în casa familiei Cornetti, menţionând: „La Craiova este o vieaţă intelectuală intensă. Nu ştiţi că orice carte nou-apărută aici o găseşti în câteva zile acolo, aproape în toate casele? Tot ce priveşte literatura, teatrul şi arta franceză le este familiar, ca şi nouă“.

Marea avere a familiei Cornetti a trecut, prin testament, municipiului Craiova, care a făcut din vechea locuinţă a boierilor un conservator, templu modest, dar autentic pentru muzică şi poezie.

Din peniţa unor ilustre doamne

Trecutul literar al Olteniei este marcat de lucrările unor femei de seamă care şi-au legat destinul de cel al Olteniei. O figură prea puţin conturată este cea a Mariei Sâmboteanca. Pe v