Arhiva FP. Între alegerile legislative violent contestate din Republica Moldova şi lansarea Parteneriatului Estic, analistul moldovean Denis Cenuşă scria pentru FP un manifest al optimismului est-europenist. Au schimbat anticipatele distanţele dintre UE, Moldova şi Rusia? FP România nr. 10 (mai/ iunie). Spre temerile Moscovei, iniţiativa polono-suedeză a Parteneriatului Estic poate fi comparată cu un „Acord de Stabilizare şi Asociere” special pentru Europa de Est, care poate amenaja şi calea NATO în regiune.  

Ancorarea efectivă a statelor est-europene la agenda politică europeană reprezintă continuarea procesului ireversibil de făurire a unei Europe integre. În pofida poziţiei contrare a Rusiei, iniţiativa pusă oficial pe masă la Summitul de la Praga din 7 mai a creat premisele pentru o inedită deschidere pe continentul european.

Odată cu schiţarea sa, Parteneriatului Estic a devenit un “dosar” iritant şi inconvenient pentru Federaţia Rusă, care de la venirea lui Vladimir Putin la putere face constant eforturi politice şi resurse financiare considerabile în scopul asigurării unei ponderi geopolitice ruseşti emergente în Europa de Est. Negocierile dintre Rusia şi UE cu privire la noul Acord Strategic de Parteneriat, ce prevede inclusiv asumarea unei responsabilităţi comune pentru securitatea şi stabilitatea în vecinătatea ruso-comunitară, trenează. În pofida unor raporturi ambigue şi volatile cu Federaţia Rusă, Comunitatea Europeană tinde să-şi aprofundeze însă relaţiile cu entităţile statale din proximitatea sa estică.

Bruxellul avansează, Moscova ripostează

Tendinţele proactive ale Bruxellului derivă şi din faptul că noile state membre ale UE manifestă o atenţie deosebită faţă de republicile ex-sovietice, intensificându-şi în acest sens acţiunile politice în interiorul UE. În perioadă recentă, ca urmare a d