Dialog FP. Dincolo de Afganistan, se întrevăd şi alte participări româneşti în campanii militare internaţionale? Cum poate depăşi Armata Română lipsurile probate în Irak?

Interviu cu generalul Mihail Orzeaţă despre mizele Armatei şi despre noile conflicte militare la care România ar mai putea lua parte. Extrase. (Varianta integrală şi needitată.)

După Kosovo, Irak şi Afganistan, urmează şi alte misiuni militare internaţionale? Ce câştigăm de pe urma lor?

Ca membră a ONU, NATO sau UE, România ar putea participa şi la alte campanii militare internaţionale, fiindcă şi-a declarat opţiunea şi voinţa de a fi mai întâi un generator de securitate şi apoi un beneficiar al securităţii colective.

Aceste participări sunt benefice pe mai multe planuri. Cresc credibilitatea internaţională a ţării, ca şi şansele reprezentanţilor noştri de a accede la poziţii importante în structurile de decizie ale organizaţiilor internaţionale, unde experienţa câştigată prin participarea la misiuni în teatrele de operaţii este o condiţie obligatorie. Economic, are loc asimilarea unor tehnologii de producere a unor sisteme de armă ori a unor tehnologii cu întrebuinţare duală (civilă şi militară), iar unele lecţii astfel învăţate sunt valabile în orice domeniu al organizării sociale, nu doar în cel militar. În planul militar, învăţam de la alţii; ne facem cunoscuţi şi apreciaţi; instruim forţele proprii în medii climatice diferite şi cu ostilitate reală; testăm sistemele de armă şi tehnica în condiţii reale; câştigăm experienţă în cooperarea cu aliaţii, partenerii şi autorităţile civile din alte state.

Cu ce riscuri?

Participarea la campaniile militare internaţionale implică şi riscuri pe care trebuie să ni le asumăm: pierderi de vieţi omeneşti; oameni care pot fi răniţi şi pot să rămână marcaţi tot restul vieţii de sechele – fizice sau psihice; creşterea probabili