SCENARIU Bucureştiul ar putea pierde libertatea de a decide cum să reducă din cheltuieli

În ciuda flexibilităţii de care a dat dovadă FMI faţă de Guvern, România ar putea ajunge în situaţia Letoniei sau Ungariei, care nu au de ales cum să îşi reducă din cheltuieli, ci sunt forţate să taie în carne vie din salariaţii bugetari. Letonia şi Ungaria sunt exemplele de state care au acorduri cu FMI şi nu au beneficiar de o flexibilitate atât de mare din partea Fondului, acesta cerând guvernelor respective atât reducerea substanţială a cheltuielilor statului, mai ales prin disponibilizări masive, cât şi înăsprirea fiscală, respectiv majorarea taxelor importante, cum ar fi TVA sau impozitele aplicate venitului şi profitului.

„Se poate ajunge într-o situaţie similară cu a Letoniei sau a Ungariei, în care să nu ai de ales şi să fii obligat să tai chiar dacă ies oamenii în stradă”, a declarat pentru Gândul Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe. În ceea ce priveşte discursul oficialilor Fondului, Dăianu spune că acesta a fost „excesiv de diplomatic”, ceea ce poate fi explicat şi prin „catharsisul” prin care trece acum FMI, respectiv schimbarea de perspectivă asupra modelului economic global de dezvoltare durabilă. Dincolo de tonul discursului, fostul ministru de Finanţe spune că, personal, consideră că mesajul general a avut cel puţin o lacună foarte importantă, respectiv miza pe fondurile europene. „El (Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, n.r.) a atras atenţia că Guvernul a mizat excesiv pe fondurile europene nerambursabile. Ar fi trebuit însă precizat că România poate cere Comisiei Europene renunţarea la cofinanţare, astfel încât absorbţia fondurilor europene să accelereze”, a explicat Dăianu. După doi ani şi jumătate de la aderarea la UE, România are un grad de absorbţie de numai 1%, adică 300 de milioane de euro dintr-un total de 30 de miliar