Furat de cei care l-au descoperit, vândut pe sume ridicole, tăiat cu toporul, topit, salvat, furat din nou de un viitor preot, sechestrat de autorităţile ruse şi restituit după 40 de ani: tezaurul de la Pietroasele a trecut prin multe peripeţii, dar, din fericire, putem să îl vedem şi în ziua de astăzi. Sursa: Foto: Muzeul National de Istorie a Romaniei

„Tezaurul a avut zile, a avut noroc”, spune Ernest Oberländer-Târnoveanu, şeful secţiei Numismatică şi Tezaur de la Muzeul Naţional de Istorie a României. Comoara a fost descoperită în 1837 de către doi ţărani din satul Pietroasele: Stan şi Lemnaru, ginere şi socru, într-un loc de pe dealul Istriţa, în timp ce extrăgeau pietre. Ei au găsit 22 de obiecte ascunse sub o lespede, le-au luat acasă şi le-au ascuns.

„Fără îndoială, cei doi ţărani şi familiile lor au trăit o stare de stres psihologic groaznic deoarece în mentalitatea populară tezaurele aduc nenorociri celor care le-au scos la lumină”, povesteşte istoricul.

Timp de un an, obiectele au stat ascunse în hambarul lui Lemnaru, după care le-au cărat la o rudă a lor, Nicolae Baciu.

Pietre preţioase aruncate în cocina porcilor

„Momentul de turnură în istoria tezaurului a intervenit odată cu intrarea în scenă a lui Atanasie Verussi, un aromân din Macedonia, un antreprenor ce construia un pod de piatră în comuna Pietroasele, peste pârâul Câlnău, unde au lucrat şi Lemnaru şi Stan”, explică Târnoveanu.

Cei trei s-au împrietenit, Verussi a aflat de obiecte, le-a câştigat încrederea, iar ţăranii i-au încredinţat o piesă ca să o ducă la Bucureşti pentru a fi verificată de un bijutier.

„Profund tulburat de cele aflate, Verussi s-a întors în trombă de la Bucureşti pentru a-i convinge să-i vândă tezaurul pentru numai 4.000 de lei turceşti, adică 1.500 de franci francezi în aur. Erau echiva