Formarea, la sfârşitul săptămânii trecute, la Chişinău, a coaliţiei "Alianţa pentru integrare europeană", prin alierea celor patru partide de opoziţie, de centru-dreapta, care au trecut pragul electoral şi au intrat în parlament în urma alegerilor anticipate din 29 iulie din Republica Moldova, este pe larg comentată în presa ucraineană. Ucraina îşi manifestă unele temeri în legătură cu o posibilă apropiere între Republica Moldova şi România în noul context postelectoral din stânga Prutului.
Într-un articol intitulat "Republica Moldova nu va merge în România", ziarul Segodnia apreciază că noua alianţă de guvernământ de la Chişinău va trebui să-şi orienteze eforturile pentru scoaterea republicii din ghearele gravei crize economice, lăsând pentru mai târziu o eventuală unire cu România. În pofida relaţiilor antagonice dintre noua coaliţie şi foştii guvernanţi comunişti, Partidul Comunist al preşedintelui în exerciţiu Vladimir Voronin este dispus la o colaborare cu ex-rivalii săi, comentează Segodnia, citându-l pe Aleksandr Isaev, redactorul şef al ziarului "Comunistul" de la Chişinău, organul de presă al partidului.
Noua coaliţie formată din Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PD) şi Alianţa Moldova Noastră (ANM) dispune de 53 de mandate din cele 101 cât numără forul legislativ moldovean, suficient pentru a alege preşedintele parlamentului şi premierul, dar nu şi pentru votarea noului preşedinte al ţării. Pentru aceasta ar avea nevoie de încă opt voturi. În cazul eşuării alegerii unui nou preşedinte, Republica Moldova ar putea intra în zona unei instabilităţi politice permanentizate, la fel ca Ucraina în ultimii cinci ani, însă după cum scrie ziarul citat comuniştii moldoveni sunt gata să ofere cele opt voturi pentru alegerea preşedintelui pentru a evita "scenariul ucrainean".
"Su
