Impozitul minim pe cifra de afaceri a companiilor va fi restrâns, de anul viitor, la anumite domenii, potrivit premierului Emil Boc. Şeful Executivului a precizat că ţinta acestei modificări sunt sectoarele dinamice în evaziune fiscală, cum ar fi restaurantele.  „Cred că pentru viitor, impozitul forfetar, aşa cum a fost el conceput, trebuie să se restrângă la acele domenii şi activităţi unde evaziunea fiscală nu poate fi altfel combătută şi eliminată. Cum ar fi, de exemplu, domeniul restaurantelor. Pot fi şi alte domenii“, a spus Boc. 

Preocupare subită

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va face o analiză cu privire la formele de manifestare a evaziunii fiscale, dar şi a metodelor de combatere a fraudelor. „E important, în acest moment, să fim preocupaţi de o colectare corectă a taxelor şi să ne asigurăm că toţi sunt egali în faţa legii şi din acest punct de vedere“, a arătat şeful Guvernului.

Din declaraţiile prim-ministrului rezultă cel puţin un lucru: ANAF s-a ocupat într-un mod superficial de evaziunea fiscală, de vreme ce abia acum i se cere o analiză cu privire la acest domeniu. Cifre oficiale privind nivelul colectărilor la buget pe impozitul minim nu au fost transmise până în acest moment. Şeful ANAF, Sorin Blejnar, declara însă că în numai două luni de aplicare a acestei obligaţii statul a încasat aproximativ 69 de milioane de euro (aproape 300 de milioane de lei), de la aproape 65% din firme.

În momentul introducerii acestei obligaţii fiscale, Finanţele estimau încasări de 350 de milioane de lei pe opt luni. Dacă sumele colectate la buget sunt cele transmise de Blejnar, este greu de crezut cum acest lucru nu este luat ca un argument în păstrarea impozitului minim.

Ba, mai mult, premierul a precizat că doar primul scop al acestui impozit a fost atins şi nu aminteşte în disc