Investitorii din economiile central-europene văd luminiţa de la capătul tunelului, dar România a ajuns în coada listei privind oportunităţile de plasament, plătind tribut întârzierii măsurilor anticriză şi dezechilibrului exagerat dintre cerere şi ofertă. Din punctul de vedere al administratorilor de fonduri de private equity (PE) - care sunt printre cei mai dinamici jucători pe mai toate pieţele central-est-europene - economiile Poloniei, Cehiei, Slovaciei şi Ungariei au atin

Investitorii din economiile central-europene văd luminiţa de la capătul tunelului, dar România a ajuns în coada listei privind oportunităţile de plasament, plătind tribut întârzierii măsurilor anticriză şi dezechilibrului exagerat dintre cerere şi ofertă.

Din punctul de vedere al administratorilor de fonduri de private equity (PE) - care sunt printre cei mai dinamici jucători pe mai toate pieţele central-est-europene - economiile Poloniei, Cehiei, Slovaciei şi Ungariei au atins punctul maxim de cădere spre jumătatea acestui an, optimismul revenind în ceea ce priveşte oportunităţile de investiţii. În schimb, România, Bulgaria, ţările baltice şi cele din zona Mării Adriatice nu sunt deloc văzute cu ochi buni ca destinaţie pentru noi investiţii. Potrivit unui studiu recent al Deloitte, efectuat printre administratorii de fonduri PE, se aşteaptă ca, în perioada următoare, 79% dintre aceştia să îşi concentreze atenţia spre eventuale investiţii în Europa Centrală şi doar 5% în Bulgaria şi România, 8% în ţările fostei Iugoslavii şi 3% în ţările baltice.

Rezultatul poate părea surprinzător dacă ne gândim că piaţa autohtonă a fost zona predilectă de atracţie pentru private equity în ultimii ani. „Depinde despre ce fonduri vorbim. Cele care sunt deja prezente în zonă cunosc foarte bine realităţile, dar pentru fondurile internaţionale de investiţii, România are o problemă de percepţi