La 15 decembrie 1987, într-un interviu acordat lui Vladimir Tismăneanu, publicat un an mai târziu în revista "Agora", Mi¬klos Haraszti expunea conceptul de transilvanism. La baza proiectului, se afla ideea obţinerii unui "statut federativ", de natură cultu¬rală, pentru minorităţile din Ardeal.

Născut la 2 ianuarie 1945, la Ierusalim, într-o familie de comunişti unguri refugiaţi din calea nazismului, Miklos Haraszti s-a stabilit împreună cu ai săi, în Ungaria, la vârsta de trei ani. În anii '60 a urmat cursurile Facultăţii de Sociologie a universităţii budapestane, devenind "sufletul" unui cerc de intelectuali de stânga, contestatari ai regimului Kadar. A fost exmatriculat pentru vederile sale politice, deviate de la "linia oficială", finalizându-şi studiile după 1968, într-o perioadă de relaxare ideologică. Se afirmase între timp drept unul dintre poeţii talentaţi ai Ungariei.

În deceniul opt, editura Magveto i-a respins textul "Salariu pe bucăţi", rod al experienţei personale în uzina de tractoare Steaua roşie, la care se angajase. La 22 mai 1973 a fost arestat, fiind acuzat că ar fi încercat să distribuie textul "ostil" Republicii Socialiste Maghiare şi altor intelectuali. A fost condamnat la opt luni de închisoare cu suspendare. În 1976, a fost cofondator al Mişcării Democratice de Opoziţie şi, patru ani mai târziu, a devenit redactor al revistei Beszélõ. A participat la înfiinţarea şi altor organizaţii de opoziţie, cum ar fi Reţeaua Iniţiativelor Libere, Alianţa Democraţilor Liberi. A publicat, printre altele, volumele "Un muncitor într-un stat al muncitorilor" (1978) şi "Închisoarea de ca¬tifea" (1987). În 1989, a participat la negocierile dintre opoziţie şi partidul comunist, care au marcat tranziţia statului maghiar spre democraţie.

A stabilit contacte cu liderii reformişti polonezi (Michnik, Walesa, Kuron) şi, în general, cu