Criza nu a ajuns la funcţionarii care au de-a face cu fondurile UE. Aceştia primesc majorări salariale de 75%, în timp ce altor categorii profesionale li se refuză sporurile obţinute prin sentinţe judecătoreşti. Deşi în circa doi ani şi jumătate România a încasat numai 553 de milioane de euro din fondurile comunitare postaderare, dar a contribuit cu circa 3 miliarde de euro la bugetul UE, cei care au trecut în fişa postului gestionarea sau verificarea modului în care sunt ges

Criza nu a ajuns la funcţionarii care au de-a face cu fondurile UE. Aceştia primesc majorări salariale de 75%, în timp ce altor categorii profesionale li se refuză sporurile obţinute prin sentinţe judecătoreşti.

Deşi în circa doi ani şi jumătate România a încasat numai 553 de milioane de euro din fondurile comunitare postaderare, dar a contribuit cu circa 3 miliarde de euro la bugetul UE, cei care au trecut în fişa postului gestionarea sau verificarea modului în care sunt gestionaţi banii UE beneficiază de majorări salariale generoase pentru că îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu. Cu toate că acum câteva luni politicienii cereau renunţarea la aceste sporuri, în luna aprilie a apărut o HG care reglementează sporurile. S-a găsit şi o soluţie prin care sumele necesare plăţii acestor majorări pentru o parte din funcţionari să fie suportate din alocaţia financiară pentru România, de la bugetul UE, destinată Programului Operaţional (PO) de Asistenţă Tehnică. Astfel, 351 de persoane din cadrul Ministerului Finanţelor beneficiază de acest spor. Salariul de bază al acestora variază între 612 lei şi 2.051 lei, în funcţie de clasă, grad etc., la care se adaugă sporul de vechime, cuprins între 5% şi 25%. Cei cu funcţii de conducere mai au încă un spor, de 22%-49%. Un alt exemplu, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) are 5.119 angajaţi care beneficiază de acest spor.