In ultimii douazeci de ani, fiecare ministru al Educatiei a vrut sa-si lase amprenta pe domeniul pe care il gestiona, luand de multe ori decizii care i-au bulversat laolalta pe elevi, studenti si profesori. Nici unul nu a reusit sa faca o reforma coerenta a sistemului de invatamant. Fiecare a daramat ce a construit predecesorul sau si a propus in schimb modificari radicale, dintre care putine au fost puse in practica. In afara de Andrei Marga, privit drept ministrul care a inceput o reforma reala in educatie, si de Mircea Miclea, care a demarat, in scurtul sau mandat, reforma in sistemul universitar, nici un ministru al Educatiei nu a avut o strategie la care sa puna umarul specialisti independenti. Pana in 1997, nici un ministru nu a modificat semnificativ sistemul de invatamant mostenit de pe vremea lui Ceausescu.
Ecaterina Andronescu este singurul ministru al Educatiei care prinde al doilea mandat, avand astfel sansa sa duca la capat o eventuala strategie. Totusi, noile modificari pe care Andronescu a anuntat ca ar vrea sa le puna in practica nu par sa aiba vreo legatura cu cele din primul ei mandat, dintre 2000 si 2003. Printre noile idei ale Ecaterinei Andronescu se numara modificarea bacalaureatului, care va fi structurat in doua etape, una care se va desfasura pe parcursul clasei a XII-a si care va inlocui probele orale si o a doua etapa care va contine trei probe in functie de profilul liceului. Invatamantul obligatoriu ar urma sa includa si liceul, nu doar zece clase ca pana acum, aceasta idee urmand sa fie propusa Parlamentului. In mediul universitar, ministrul Educatiei vrea introducerea unui grad superior celui de profesor, "pentru a-i stimula pe cei care au deja acest grad", precum si modificarea masterului si a doctoratului.
Desi PSD a semnat alaturi de partide si sindicate Strategia de aplicare a Pactului National pe Educatie