Recesiunea a golit bugetul statului, care va primi o injecţie de 1,7 miliarde de euro de la FMI.
Căderea economiei româneşti, care a depăşit cele mai pesimiste aşteptări ale experţilor Fondului Monetar Internaţional (FMI), lasă un gol imens în conturile ţării.
Analiza echipei de experţi tehnici a FMI estimează o scădere undeva între 8% şi 8,5% a economiei în 2009, cădere mai mult decât dublă faţă de prognoza iniţială, de 4,1%, pe baza căreia s-a negociat acordul de împrumut cu România.
Efectul imediat al recesiunii se vede atât în încasările actuale ale bugetului, evident sub aşteptări, dar şi în deteriorarea deficitului fiscal, acea diferenţă negativă între încasările şi cheltuielile bugetare.
Deficit de 7,3% din PIB
Socoteala iniţială, pe care s-a bătut palma în acordul cu FMI, arăta un deficit fiscal de 4,6% din PIB. De regulă, o deteriorare a acestuia nu duce doar la blocarea tranşelor de bani de la FMI, ci şi la îngheţarea ajutorului negociat cu UE şi cu Banca Mondială. De data asta însă, FMI a acceptat un deficit mai amplu, cât 7,3% din PIB şi, în plus, se arată chiar dispus să-l finanţeze parţial. Vom propune conducerii executive a FMI ca o parte din următoarele două tranşe, cea din septembrie şi cea din decembrie, să se verse la bugetul de stat. Recomandarea favorabilă a echipei tehnice a FMI se explică şi prin faptul că guvernul a îndeplinit, cu o singură excepţie, agenda de măsuri convenite cu FMI.
Decizia aparţine boardului de directori ai Fondului, însă ea pare să depindă aproape exclusiv de recomandarea echipei tehnice. Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI pentru România, a lăsat să se înţeleagă că gaura apărută în buget va fi acoperită în parte de suma de 1,75 miliarde de euro primită de la FMI şi de alţi bani de la ceilalţi parteneri din cadrul acordului, adică Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Fondul va acoperi