Cine s-ar fi gândit în urmă cu trei luni că banii de la FMI vor fi folosiţi pentru pensii şi salarii? Vă mai amintiţi, era vorba că ne împrumutăm ca o "centură de siguranţă" pentru susţinerea leului? Şi pentru investiţii.

După trei luni, statul cere bani de la FMI pentru pensii şi salarii recunoscând răspicat că nu are cu ce să-şi achite obligaţiile. Surprinzător, reprezentanţii Fondului dau dovadă de o foarte mare flexibilitate, semn că situaţia este gravă. Misiunea FMI acceptă să propună board-ului să aloce pentru acoperirea deficitului bugetar "aproximativ jumătate din tranşa care trebuie să intre în septembrie şi jumătate din cea din decembrie", respectiv circa 1,75 miliarde de euro, a anunţat şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks.

În schimbul acestei finanţări, "Ministerul Finanţelor va trebui să acceseze mai multe fonduri de pe piaţă pentru a finanţa acest deficit, dar FMI va acoperi o parte importantă din diferenţă". FMI a fost de acord cu o creştere a deficitului bugetar la 7,3% în 2009, de la proiecţia anterioară de 4,6%, negociată în martie pentru acordul încheiat între autorităţile române şi instituţia financiară.

România are un acord stand-by cu Fondul Monetar Internaţional pe doi ani, prin care va împrumuta suma de 12,95 miliarde de euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

PRIMA TRANŞĂ

Primii bani de la FMI, 5 miliarde de euro, au intrat în luna mai la rezerva BNR. Autorităţile declarau la data respectivă că banii vor intra în rezerva Băncii Naţionale a României pentru a susţine leul, în sensul unei plase de siguranţă şi a bloca speculaţiile pe leu. Totodată, premierul Emil Boc susţinea atunci că banii de la FMI se vor duce în trei direcţii principale: spre Banc