Principala miza a imprumutului de la Fondul Monetar International (FMI) si a eforturilor facute de Guvern si de Banca Nationala pentru scaderea cheltuielior bugetare este stabilitatea cursului, un nou episod de depreciere abrupta riscand sa destabilizeze sistemul financiar si sa creeze haos in economie.
Daca in criza de la sfarsitul anilor '90 deprecierea cursului a reprezentat o supapa de ajustare, acum numarul mare al firmelor si clientilor individuali cu credite in valuta face ca un salt al euro la 5 lei sa fie periculos.
BNR va avea insa mult de munca pentru a tine cursul in frau in toamna, majoritatea analistilor vazand motive serioase pentru slabirea leului, in conditiile in care economia va continua sa ofere stiri dezamagitoare, in timp ce banca centrala alimenteaza intensiv piata cu lichiditati.
De partea cealalta, guvernatorul Mugur Isarescu nota saptamana trecuta ca fundamentele care au determinat deprecierea leului din toamna trecuta - deficitul de cont curent si datoria externa pe termen scurt foarte ridicate - s-au corectat abrupt in ultimele luni, astfel ca nu mai exsita motive pentru cresteri de curs peste nivelul actual.
Departamentele de analiza ale marilor banci locale dau prognoze de curs intre 4,1 si 4,5 lei pentru un euro, la decembrie. Majoritatea analistilor vad euro peste 4,3 lei in iarna, iar atentionarile sunt pentru inceputul lui 2010, care ar putea aduce un nou val de presiuni asupra leului. Pe langa reducerea dobanzii-cheie la leu, care a ajuns acum la 8,5% pe an, BNR a operat din toamna trecuta si reduceri ale rezervelor minime obligatorii, pentru a asigura lichiditati bancilor. Banii s-au dus pana acum la Ministerul Finantelor, care are de acoperit un gol imens la buget, estimat sa ajunga la 8% din PIB.
Presiunea cea mai mare vine de altfel chiar din partea Ministerului de Finante, care incearca acum