Principala problemă legată de noile norme pe care le va institui Comisia Codex Alimentarius este legată de suplimentele alimentare. Cea mai mare parte a contestatarilor resclamă faptul că toate aceste remedii naturale vor fi transformate în medicamente şi că nu vom mai putea cumpăra nimic fără prescripţie medicală sau că vor fi interzise substanţe care acum sunt comune şi intens utilizate.
Luna iulie a adus schimbări importante pentru producătorii de suplimente alimentare. Comisia Codex Alimentarius a adoptat cinci recomandări-cheie pentru această industrie. Una dintre ele este faptul că a fost luată în considerare cererea formulată de Alianţa Internaţională pentru Suplimente Alimentare (IADSA), care susţinea necesitatea fundamentării ştiinţifice a efectelor pretinse ale suplimentelor alimentare, prin toate datele ştiinţifice relevante avute la dispoziţie şi evaluarea dovezilor.
Tot IADSA a avut câştig de cauză cu privire la analiza riscului nutriţional, ceea ce constituie o bază în aplicarea metodei de evaluare a riscului în legătură cu utilizarea vitaminelor, mineralelor şi a altor substanţe ce se găsesc în suplimentele alimentare, conform Codex. În cadrul întâlnirii s-a mai stabilit ca nivelul pentru guma arabică să nu depăşească 10 mg/kg. De asemenea, s-a discutat despre utilizarea a opt coloranţi în suplimentele alimentare: roşu allura E129, caramel E150, carotenoizi E160, complexe clorofilă cupru E141i, fast green FCF (E143 - aditiv alimentar interzis în Uniunea Europeană), extracte de pieliţă de strugure, indigotina E132 şi oxizi de fier E172.
MENŢIUNILE DE SĂNĂTATE ŞI UE
Concomitent cu recomandările făcute de Comisia Codex Alimentarius, autorităţile din ţările membre iau măsuri pentru protecţia consumatorilor. Uniunea Europeană şi-a canalizat energia pentru a reglementa menţiunile de sănătate asociate produselor s
