Interpretul de muzică populară crede că filosofia de viaţă a ţăranului român se regăseşte în creaţia populară. Alexandru Pugna s-a născut şi a copilărit la Căianu Mic, un sat cu mulţi copii şi în ziua de astăzi. „Am avut o copilărie cu totul deosebită, aşa cum o au toţi copiii din satele româneşti transilvane şi care se aseamănă cu povestirile lui Creangă, cu toate poznele şi boroboaţele pe care copiii cu inocenţa lor le fac", povesteşte artistul Provine dintr-o familie de ţărani  şi are patru fraţi. Interpretul îşi aminteşte că în copilărie mama sa era cea care încerca să îi cuminţească iar bunica era cea care îi sprijinea. „Bunica era îngerul nostru păzitor şi este în continuare. Spun acest lucru pentru că era foarte credincioasă şi întodeauna se ruga pentru noi şi acum după ce ea nu mai este simt de multe ori că mă sprijină de oriunde ar fi”, povesteşte artistul.

Dragostea pentru cântecul românesc a deprins-o la câmp în satul natal.  „Primele cântece le-am învăţat de la sora cea mai mică a tatei, Nastasia. Cu ea şi cu copiii din vecini mergeam cu vacile la câmp şi acolo făceam tot felul de concursuri de cântec” îşi aminteşte  cu drag Alexandru Pugna. Mai târziu era nelipsit de la serbările din sat şi s-a apropiat cu adevărat de folclor în momentul când a devenit solist la ansamblul  „Cununa de pe Someş”. Artiştii care l-au inspirat şi care l-au determinat să iubească folclorul sunt Sava Negrean Brudaşcu, Maria Peter, Valeria Peter Predescu şi Petre Petruse, solişti de muzică populară care erau pe vremuri des prezenţi la spectacolele din satul său natal. „Sava Negrean Brudaşcu m-a fascinat cu cântecul « Busuioc ales pe masă/ Mamă drăguţu mă lasă/ Lasă-l şi tu fătul meu / Lasă-lasă da îmi pare rău », pe atunci ascultând  nu înţelegeam cum poate un fecior lăsa o fată aşa frumoasă, cum era Sava”, rememorează artistul.

Folclorul trebuie res