Pe cât de banal sună, pe atât de impresionant arată - o dantelă de piatră pe care nimeni nu a mai iubit-o de multă vreme. Trec din copilărie pe lângă careul cu steaua lui David semănând mai degrabă a rozetă de catedrală gotică şi de fiecare dată rămâneam cu aceeaşi întrebare nerăspunsă: de ce nu se întâmplă nimic aici. Sursa: Adrian Pîclişan Nu vedeam rabinul intrând şi nici credincioşi cu kippa pe creştet ieşind. Singura dată când am participat la un Rosh Hashanah încă trăia bunul rabin Ernst Neumann, însă ritualul s-a oficiat în anexa stabilimentului. De ani de zile însă firava comunitate mozaică nu se mai roagă în lăcaşul din cartierul Fabric. Mai târziu am aflat. O ciupercă sinistră muşcă de decenii din zidăria ei şi o vrea dispărută. Din acelaşi motiv pe faţadă au fost puse pancarte care avertizează trecătorul că mai bine ocoleşte stabilimentul, în caz contrar riscând să fie rănit de vreo decoraţiune desprinsă.

„Oricând o bucată de zidărie riscă să se desprindă şi să cadă. Sau din lemnărie”, spune îngrijitorul. Finanţată prin loteria publică Sinagoga din Fabric este una neologă, inaugurată în anul 1899 şi cunoscută ca „Sinagoga Nouă”. Banii pentru ridicarea sinagogii au fost strânşi de municipalitate, prin organizarea unei loterii publice, iar restul au provenit din donaţiile evreilor din zonă care-şi doreau propriul locaş de cult. Lucrarea i-a fost încredinţată antreprenorului timişorean Josef Kremmer, după planurile arhitectului maghiar Lipót (Leopold) Baumhorn, cel mai important realizator de sinagogi de la începutul secolului XX, care a conceput, între altele şi sinagogile neologe din Braşov şi Seghedin.

Lăcaşul a primit şi o orgă, construită de faimosul meşter timişorean Wegenstein. I se spune Sinagoga Maură Sinagoga din cartierul timişorean Fabric a fost terminată în anul 1899. Sinagoga Maură debordează de elemente arhitectonice d