- Diverse - nr. 353 / 12 August, 2009 In zona Pasunii, a cartierului nou, targumuresean, ridicat de Trustul Benta dincolo de Valea Rece, botezat cu un nume neinspirat, care produce fiori romanilor ardeleni, mai ales (amintind de castelul austriac in care, la 30 august 1940, a fost semnat Diktatul de la Viena, prin care Romaniei ii era rapit nordul Ardealului, pentru a fi dat, de marile puteri, Ungariei horthyste), locului de pe strada Dealul Viile 1 Mai i se spune "Casa Gazului", deoarece cei patru salariati au in grija instalatiile statiei din preajma. Totul a fost bine prin locul acesta linistit, pana intr-o zi care a dat peste cap traiul pasnic de la "Casa Gazului", cand au venit "mesterii". Gardul solid, din fier si beton, acolo de atatea zeci de ani, a fost repede demolat, inlocuit cu altul nou! Bucatile mari din beton, in care au fost implantate tevile de sustinere, toate au fost imprastiate pe pasunea din jur, printre pomii din preajma, intr-un nepermis gest de vandalism poluant. Peste cateva zile, a venit si buldozerul, care a demolat linistita "Casa a Gazului" din caramida trainica si beton rezistent, calduroasa iarna, racoroasa vara, pentru a fi inlocuita si ea. Ca bani, din buzunarul celui care plateste azi scump gazul, ajuns pe mana straina, exista. Chiar din belsug, in aceasta criza generalizata! Ce-i si mai grav este ca acei patru angajati, de atunci, sunt obligati noaptea sa pazeasca instalatiile din preajma in intunericul-bezna, sub cerul liber sau, in cazul posesorilor, in autoturisme. Vinerea trecuta, la ora 14, trei dintre lucratorii care urmeaza sa ridice o noua casuta in locul celei daramate dormeau, somn dulce, la umbra nucului batran din preajma. Oricum, ziua trece, leafa merge! Din banul statului, bineinteles! Pentru ca, de sus pana jos, cam asa se munceste, "cu drag", pe la noi! Ciudat lucru, suntem invitati mereu de mai-marii nostri sa stra