Un român moare şi ajunge la poarta raiului. Acolo se întâlneşte cu Sfântu’ Petru, care avea o grămadă de hârtii, iar omul îi spune numele. Sfântul Petru pune mâna pe catastiful cu păcate, ia creionul, numără, socoteşte şi în final trage linie.
- Pentru păcatele tale trebuie să ispăşeşti trei luni în iad, îi zice, şi ai la alegere două variante: la capitalişti sau la comunişti.
- Dar ce diferenţă e?
- Păi la capitalişti trebuie să stai într-o groapă cu rahat până la gât. La comunişti trebuie să stai întins pe un pat de scândură în care sunt bătute cuie cu vârful în sus...
- Atunci vreau la capitalişti...
- Ascultă, mă băiatule, du-te, mă, la comunişti... că la ăia, când e scândură, nu sunt cuie, când sunt cuie, nu-i ciocan şi până le au ei pe toate ţie ţi-a trecut termenul. Un român moare şi ajunge la poarta raiului. Acolo se întâlneşte cu Sfântu’ Petru, care avea o grămadă de hârtii, iar omul îi spune numele. Sfântul Petru pune mâna pe catastiful cu păcate, ia creionul, numără, socoteşte şi în final trage linie.
- Pentru păcatele tale trebuie să ispăşeşti trei luni în iad, îi zice, şi ai la alegere două variante: la capitalişti sau la comunişti.
- Dar ce diferenţă e?
- Păi la capitalişti trebuie să stai într-o groapă cu rahat până la gât. La comunişti trebuie să stai întins pe un pat de scândură în care sunt bătute cuie cu vârful în sus...
- Atunci vreau la capitalişti...
- Ascultă, mă băiatule, du-te, mă, la comunişti... că la ăia, când e scândură, nu sunt cuie, când sunt cuie, nu-i ciocan şi până le au ei pe toate ţie ţi-a trecut termenul.