Pentru 85% din populaţia urbană, alimentele cumpărate din piaţă fac parte din coşul de cumpărături, indiferent dacă au sau nu o grădină proprie sau primesc „provizii” de la ţară, relevă un studiu realizat de grupul GfK. Cei care preferă mai mult magazinele pentru a-şi face plinul de alimente sunt tinerii, însă ei, în general, nu sunt responsabili cu aprovizonarea în casă. O pondere mai mare a celor care evită piaţa şi preferă să cumpere din magazine se mai

Pentru 85% din populaţia urbană, alimentele cumpărate din piaţă fac parte din coşul de cumpărături, indiferent dacă au sau nu o grădină proprie sau primesc „provizii” de la ţară, relevă un studiu realizat de grupul GfK.

Cei care preferă mai mult magazinele pentru a-şi face plinul de alimente sunt tinerii, însă ei, în general, nu sunt responsabili cu aprovizonarea în casă. O pondere mai mare a celor care evită piaţa şi preferă să cumpere din magazine se mai regăseşte în Ardeal şi în oraşele mari. Pe de altă parte, o treime dintre orăşeni obişnuiesc să primească diverse alimente de la rudele şi cunoştinţele de la ţară.

De asemenea, pentru cei care locuiesc în mediul rural, oferta magazinelor este indispensabilă, chiar dacă au grădini şi animale. Jumătate dintre alimentele pe care le consumă cei care locuiesc la ţară sunt cumpărate de la unităţi comerciale. Restul produselor de consum sunt obţinute în gospodărie sau de la alţi ţărani.

Cei din mediul rural care vizitează cel mai rar magazinele sunt vârstnicii de peste 65 de ani, iar pe zone, locuitori din Oltenia. În Muntenia şi în Dobrogea obiceiul cumpărăturilor din centrele comerciale este mai predominant.

Printre orăşeni există şi categoria celor care se aprovizionează cu legume şi fructe şi din grădinile proprii. Aproape un sfert dintre ei consumă şi astfel de alimente, mai ales cei care locuiesc în oraşe mici, cu mai puţin de 50.00