În Bucureşti există 392 de clădiri cu bulină roşie, care au gradul I de risc seismic. Pe lângă acestea, mai sunt 269 de clădiri care au gradul II de risc seismic. Sursa: EVZ
Consolidarea lor a început în 2003, însă până acum nu au fost reabilitate decât 18 dintre ele. De cele mai multe ori, consolidarea s-a realizat cu proprietarii înăuntru, ceea ce a întârziat ritmul lucrărilor: "Soluţia de consolidare cu oamenii înăuntru, care s-a aplicat încontinuu din '90, a dus la o rată de consolidare inacceptabilă", spune Dan Lungu, directorul general al Institutului Naţional al Monumentelor Istorice.
El avertizează că Bucureştiul are în centru 100 de clădiri făcute înainte de război marcate cu bulina roşie, care au nevoie urgentă de consolidări sau de demolare pentru a nu mai pune în pericol viaţa oamenilor.
"Deşi în România e o legislaţie mai bună decât în oricare altă ţară a Europei pentru consolidarea clădirilor, ritmul actual de consolidare este de una, două clădiri pe an, deci procesul e insuficient pentru o protecţie a populaţiei. Această situaţie trebuie evidenţiată cu sinceritate în vederea luării unor decizii. Oamenii nu au unde să se mute, deşi statul poate asigura fonduri pentru consolidare", continuă el.
"Un nou mare cutremur înseamnă o nouă mare catastrofă"
Legea prevede ca statul să dea bani de la buget pentru consolidarea clădirilor de locuit multietajate care sunt proprietate privată, încadrate în clasa I de risc seismic. Restituirea sumelor avansate de la bugetul de stat pentru consolidare se face la terminarea lucrărilor, în rate lunare, egale, în lei, fără dobândă, cu o durată de rambursare de până la 25 de ani. Pentru perioada în care proprietarii locuinţelor realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie, ei sunt scutiţi de plata rat
