L-ati vazut pe candidatul Geoana ce cocos sa dadea in fata presei cand critica Guvernul ca nu a fost in stare sa stopeze criza in cele opt luni de mandat? Apoi l-ati urmarit pe premierul Boc cum se angajeaza in fata oficialilor FMI ca va taia in carne vie pentru reducerea cheltuielilor bugetare si ca isi va asuma raspunderea pentru un pachet de legi despre care partenerii din coalitie nici nu vor sa auda? Asemenea iesiri nu sunt surprinzatoare daca se tine seama de scopul urmarit de cei doi inalti demnitari prinsi in vartejul interesului pentru prezidentiale. In timp ce prim-ministrul se chinuie sa arate ca stie sa conduca un guvern lovit de criza, avand mereu grija sa comunice publicului lucruri despre care tot auzim din decembrie incoace, punandu-ne rabdarea la incercare din dorinta de a-i lasa in ofsaid pe adversarii pesedisti, liderul Mircea Geoana il copiaza pe locatarul de la Cotroceni printr-o atitudine de nemultumire fata de un Executiv depasit de o criza dinainte anuntata.

Primul social-democrat priveste Guvernul aidoma unui liberal aflat in opozitie, dispus sa vorbeasca de rau decizia lui Emil Boc de asumare a raspunderii pentru legile educatiei si sa laude majorarea pensiilor facuta inainte de alegerile prezidentiale pentru ca propunerea apartine ministrilor PSD. Cine nu-l cunoaste pe seful acestui partid poate sa creada ca prezidentiabilul Geoana este membru al unei alte formatiuni politice, straina de o guvernare dominata de intrigi, neintelegeri, amenintari, manipulari si santaj. Modul cum judeca functionarea coalitiei – care, trebuie sa o spun, a contribuit la deteriorarea situatiei economice si la scaderea nivelului de trai al populatiei – ma determina sa cred ca liderul PSD vrea sa para cel mai important politician al momentului care merita sa ajunga seful statului, fiind capabil sa invinga balaurul recesiunii daca urca, fireste, la