În publicaţia americană "The Boston Globe" a apărut la 6 iulie 1989 un articol intitulat "În Europa de Est a căzut o cortină de fier". În cadrul acestuia se făcea referire la un gard de sârmă ghimpată de la frontiera comună dintre Ungaria şi România, pe care grănicerii maghiari l-au demontat în cursul lunii iunie 1989. Evident, acţiunea ordonată de autorităţile de la Budapesta avea o conotaţie propagandistică evidentă, în condiţiile în care, în paralel, avea loc o demontare a gardurilor de sârmă ghimpată de la graniţa dintre Ungaria şi Austria.
În spiritul scenariilor hollywoodiene pentru filmele de categorie mediocră, publicaţia americană sugera împărţirea maniheistă a lumii comuniste din Europa Centrală şi de Est. De o parte se aflau "oamenii buni" (liderii politici de la Budapesta), de cealaltă parte erau "oameni răi" - autorităţile de la Bucureşti, în frunte cu Nicolae Ceauşescu. Ceea ce s-a omis să se precizeze a fost faptul că România şi Ungaria aveau, încă din anii '50, o puternică linie de fortificaţii la graniţele lor comune cu... Iugoslavia. "The Boston Globe" discuta despre desfiinţarea unor lucrări de fortificaţii din Ungaria, amplasate pe direcţia militară strategică est-vest, însă nu a menţionat nimic despre situaţia de la frontiera de sud a ţării respective.
ALIANŢA ÎMPOTRIVA IUGOSLAVIEI
Paradoxal, una dintre persoanele cele mai avizate în privinţa fortificaţiilor de la graniţa Ungariei cu Iugoslavia se afla de multă vreme în Occident. Generalul maghiar Béla Király a relatat, după fuga sa din ţara natală (în toamna anului 1956), că pregătirile Armatei Roşii pentru invadarea Iugoslaviei ajunseseră deja în faza "jocurilor de război" - la începutul anilor '50. Acţiunile ofensive urmau să fie declanşate de pe linia frontierelor fortificate ale Ungariei, României şi Bulgariei de armatele statelor menţionate. În faza a
