● Jean Da Silva, Du velu au lisse. Histoire et esthétique de l’épilation intime, Editions Complexe, Paris, 2009

Profesor de arte plastice la Sorbona, Jean Da Silva tratează subiectul epilării intime cu penseta erudiţiei. El explorează această practică " în principiu discretă şi strict personală " din perspectiva schimbărilor intervenite în discursul social, în percepţia colectivă şi în reprezentările asociate acestor fire de păr mai mult sau mai puţin dorite, cînd ţinute la mare cinste, cînd înlăturate radical.

Plecînd de la observaţia că, în ultimii ani, epilarea integrală a zonei intime a devenit o normă estetică larg răspîndită, ba mai mult, o practică adoptată în cvasitotalitate de adolescenţii de ambele sexe, Jean Da Silva îşi propune să schiţeze evoluţia acestui fenomen, care a suscitat dintotdeauna atitudini contradictorii: "Perturbînd ordinea distinctivă a genurilor şi schema potrivit căreia masculinul este recunoscut prin pilozitate, iar femininul prin aspectul neted al pielii, epilarea " mai ales în versiunea integrală " este percepută ca un atentat la reperele antropologice şi culturale, ca o abatere, evaluată atît negativ " semn al derivei moravurilor ", cît şi pozitiv " marcă a unei aspiraţii de eliberare a corpului".

Fără să fie cîtuşi de puţin o noutate " deja Pliniu punea pervertirea moravurilor în Imperiu pe seama oncţiunilor cu ceară şi ulei, a băilor fierbinţi şi a epilărilor ce descopereau pînă şi cotloanele cele mai ascunse " moda actuală a epilării intime poate fi pusă şi pe seama influenţei exercitate de filmele X. Aceste producţii sînt, astăzi, cam singurele surse de educaţie sexuală, dar cînd aflăm pînă unde mergea inocenţa în vremurile de odinioară, ele ni se par dintr-odată mai puţin nocive. De exemplu, celebrul critic de artă John Ruskin se căsătoreşte în 1848, şi, din păcate pentru toată lumea, este virgin. În noap