Personajul principal a fost de data aceasta şeful statului, care, în două interviuri la posturile naţionale de radio şi, respectiv, de televiziune, şi a asumat misiunea dificilă de a anunţa veştile economice proaste şi de a formula cerinţe altădată de neconceput într-un an electoral, cum ar fi, de pildă, reducerea personalului administrativ cu 20%. Nu vom fi atât de naivi încât să credem că a făcut-o fără a avea în minte şi propriul obiectiv electoral, ci mai degrabă desluşim în atitudinea sa de kamikadze o tactică politică riscantă, dar care se poate dovedi de succes: domnul Băsescu a înţeles că este mai avantajat de o atitudine realistă faţă de greutăţile economice, pe care oamenii le resimt mai acut decât politicienii, şi că va câştiga mai multă simpatie dacă se comportă atipic într-un an electoral, adică face exact ceea ce a făcut Churchill, care, într-un celebru discurs de la începutul războiului, i-a anunţat pe britanici că nu le poate promite decât „sânge, trudă, lacrimi şi sudoare“ („blood, toil, tears and sweat“). Înainte de această celebră propoziţie, în acelaşi discurs anunţase Camera Comunelor că principalul său scop este victoria. Bănuim că şi preşedintele îşi propune să câştige alegerile ca singurul candidat realist şi capabil să înfrunte greutăţile, singurul în care se poate avea încredere în vremuri de criză.

E un citat dintr/un foarte bun editorial scris de Rodica Culcer pentru revista 22. Integral, aici!

Personajul principal a fost de data aceasta şeful statului, care, în două interviuri la posturile naţionale de radio şi, respectiv, de televiziune, şi a asumat misiunea dificilă de a anunţa veştile economice proaste şi de a formula cerinţe altădată de neconceput într-un an electoral, cum ar fi, de pildă, reducerea personalului administrativ cu 20%. Nu vom fi atât de naivi încât să credem că a făcut-o fără a avea în minte şi propriul o