Încă de la preluarea frâielor Guvernului, premierul Emil Boc a anunţat măsuri dure: interzicerea cumulului pensiei cu salariul din sistemul public, tăierea salariilor nesimţite ale directorimii plătită din banul public, reducerea sporurilor, introducerea legii salarizării unice etc.
Nu s-a aplicat nici una, ba chiar bugetele unor ministere au fost umflate, astfel încât să-şi permită să cumpere perdele, să organizeze spectacole, să arunce banii pe maşini de teren, imprimante, consumabile etc. Aşa s-a ajuns ca nivelul cheltuielilor de personal să se ridice la 24,9 miliarde de lei în primele şase luni din acest an, în creştere cu 12% faţă de perioada similară din 2008.
Acum, premierul Boc, prin vocea ministrului de Finanţe, Gheorghe Pogea, anunţă alte măsuri şi mai dure: disponibilizarea a 9.200 de salariaţi; bugetarii vor intra forţat, între septembrie - noiembrie, în concediu fără plată sau vor munci mai puţin cu echivalentul a 10 zile. Ei nu vor mai primi bani pe orele suplimentare, ci zile libere. Câte din acestea puteau fi evitate dacă se luau din timp măsurile potrivite?
Spre exemplu, reducerea unui post de director (de nivel mediu) înseamnă salvarea a patru angajaţi obişnuiţi: profesori, poliţişti, asistenţi medicali sau maternali.
CUMUL DE PENSIE CU SALARIUL
A fost printre primele măsuri anunţate de premierul Boc, însă aceasta nu s-a aplicat încă, deşi ordonanţa care interzice cumulul pensiei cu salariul din sistemul public nu încalcă textul constituţional, deoarece nu îngrădeşte dreptul la muncă şi nici nu creează excepţii de la aplicarea legii, conform unei decizii anterioare a Curţii Constituţionale.
O parte din societate s-a opus legii, iar Guvernul nu a avut suficientă determinare pentru a impune această lege. În plus, chiar premierul a explicat că în România mai există legi pe baza cărora
