ŞANSELE editoriale ale lui Nikos Kazantzakis în Grecia şi în străinătate. Ediţii, traduceri, prefeţe şi comentarii critice, estetica ediţiilor, perspective” – aceasta a fost tema celor 20 de comunicări prezentate de specialişti greci şi străini în cadrul unui Congres dedicat lui Nikos Kazantzakis şi desfăşurat recent pe meleagurile natale ale scriitorului. Iniţiatoarea acestei manifestări, Societatea Internaţională „Prietenii lui Nikos

Kazantzakis” (preşedinte Gheorghios Stasinakis), înfiinţată în urmă cu mai bine de două decenii la Geneva şi numărând în prezent nu mai puţin de 104 secţii naţionale (între care şi una română), a strâns în jurul ei numeroşi co-organizatori, de la Prefectura Iraklion sau Centrul European de

Traducere din Atena până la primăria din localitatea

ce poartă azi numele „Nikos Kazantzakis”, la Muzeul

omonim din localitate sau la Consiliul Mondial al

Cretanilor.

Îngrijoraţi de faptul că prozatorul grec cel mai tradus în străinătate (titlul de cel mai tradus poet grec îi aparţine lui Konstantinos P. Kavafis) a intrat în ultimii ani întrun nedrept con de umbră, organizatorii au dorit să afle cauzele acestei situaţii şi să caute soluţii adecvate.

Deţinătorul actual al drepturilor de autor, care este totodată şi proprietar al Editurii Nikos Kazantzakis, se pare că a contribuit în mare măsură la condamnarea la uitare a scriitorului. Un răsunător proces cu privire la paternitatea drepturilor de autor ale Cretanului a ţinut prima pagină a mass-media culturale ateniene, timp de mai

mulţi ani.

Comunicările din prima zi a lucrărilor, aparţinând

unor reputaţi specialişti greci (critici literari, comparatişti etc.) au urmărit prezenţa lui Nikos Kazantzakis pe piaţa de carte din Grecia, problema reeditărilor, a ediţiei de Opere Complete, ecoul său în conştiinţa cititorului grec de a