Dragă Mihai,

Tata citeşte şi reciteşte jurnalul tău când vine la noi

Eu nu l-am citit demult şi l-am uitat tot aşa ca el şi mă pregătesc să îl reiau

mi-e dor de cum te bucurai tu la ski, cum resimţeai fericirea alunecând pe zăpada

sticloasă, amator dar hotărât să revii iarnă de iarnă

am un tablou de la mama într-una din camere cu un peisaj de la Balcic şi de câte ori ridic

ochii spre el te văd la plajă

inspirând aerul fierbinte şi briza mării

Citind jurnalul tău mă speriasem de imaginea ta despre femei

superficiale, crude, ingrate, împărţindu-şi timpul cu greu între soţi şi amanţi, nu te

apreciază, nu te iubesc,

dar joacă în piesele tale de teatru ani în şir în posteritatea ta, te citesc şi te recitesc, femei

cochete pe care nu le-ai întîlnit se îndrăgostesc de tristeţea ta cronică pe care o cunosc în

traduceri franţuzeşti, englezeşti

în biblioteci şi în grădinile universităţilor americane, tinere emancipate îţi parcurg

jurnalul cu strîngere de inimă pentru potretele femeilor care defilau în viaţa ta.

E vineri shabbat şi seara se prelinge încet pe străzi, călduroasă

Tu din Bucureşti ai fi fugit imediat la Balcic

Eu mă grăbesc să iau metroul să mă întorc acasă

Mă trezesc recitindu-ţi jurnalul în Întoarcerea huliganului lui Norman Manea

Şi găsind lucruri pe care nu le-am notat

În lectura verişorului lui Norman, Ariel, care te citea şi răscitea cu credinţă şi în răspăr

tu, acoperit în tristeţe, vorbeşti de periferia suferinţei

Dragă Mihai,

În aşteptarea destinului tău

Tu scrii dintr-o închisoare fără scăpare

Sfîrşitul războiului va aduce cu sfîrşitul comunismului patruzeci de ani mai tîrziu

Cînd tinerii mărturiseau că nu îşi aşteptau decît moartea vii