Meşterii se întorc fluierând a pagubă de la târgurile de artă populară care se organizează periodic
Zeci de familii care trăiesc din meşteşuguri tradiţionale se plâng că creaţiile lor nu mai au căutare.
Viorel Marian din Suceava a trăit 15 ani din confecţionarea şi vânzarea lingurilor de lemn. Spune că meşteşugul pe care l-a deprins de la bătrâni l-a ajutat să ducă o viaţă modestă, „la limita subzistenţei” cum spune el. „Nu-mi permit luxul unei maşini sau a unui calculator”, susţine artizanul. S-a înscris cu ani în urmă în Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova (AMPM), pentru a participa la târgurile şi expoziţiile organizate de aceasta. Acum şi Marian, şi ceilalţi 100 de membri ai Asociaţiei, sunt în pericol să devină „cazuri sociale”.
„Toate târgurile din ţară merg foarte prost. M-am întâlnit cu meşteri care mi-au zis că a scazut puterea de cumpărare. Lumea nu mai trăieşte pentru frumosul sufletesc, ci doar pentru a-şi realiza necesităţile fizice”, arată Silvia Cozmâncă, vicepreşedintele AMPM.
„În două zile de târg, băiatul meu a făcut doar 20 de lei”
Lilian Toderaşcu din Lespezi, judeţul Iaşi, a moştenit tradiţia împletitului de nuiele de la tatăl său, iar acum îl transmite fiului Tudor Alexandru. „Înainte aveam vânzări la târguri, ne mergea cât de cât bine, mai aveam şi comenzi acasă. Acum nu mai vine nimeni. Lumea este mult mai precaută şi nu-şi cumpără altceva în afara mâncării. Iar noi cum nu producem mâncare, vă daţi seama că lucrurile s-au înrăutăţit”, spune meşterul.
Dacă în aceeaşi perioadă a anului trecut, familia Toderaşcu câştiga la un târg în jur de 500 de lei, acum la acelaşi târg cu greu mai câştigă 150 de lei. „Băiatul meu este de două zile în Botoşani şi a făcut 20 doar de lei”, oftează Lilian Toderaşcu. El îşi îmbie acum clienţii cu reduceri generoase. „La mine un fotoliu cu picioare din lemn costă 200 de lei,
