A inceput foiala prin birouri, televizoarele sunt date tare in ghisee, functionarii au pe monitorul din cap o lista de cheltuieli si-si cauta de lucru, ca sa nu se gandeasca la solidaritatea nationala din ratiuni de criza.
Nu mai lucreaza nimeni, si daca spune cineva altceva, inseamna ca nu cunoaste diferenta dintre a plimba un dosar si a-l solutiona. Pentru prima oara, cei care au ocupat un post la stat pe baza solidaritatii de familie, in timp ce coada de candidati bine pregatiti s-a mutat la alt anunt de angajare, trebuie sa-si faca prognoze pentru zile negre.
Doar ca... asa-i, bun venit in Romania! Nu avem criterii.
Profilul angajatului eficient din Germania n-are-a face cu portile Orientului, unde performanta se masoara in clante lustruite, scame indepartate cu gingasie si ode inteligente, sa nu se simta seful prost. Exceptia face parte din alta regula, nu ne mai incurcam cu ea.
Puterea are, insa, o sansa sa mai atenueze din impresia proasta si paralizia transmisa pe cablu bugetarilor in urma ideilor de vacanta fara leafa si disponibilizari la volum, pentru a induiosa contractia economica. Si are ocazia sa anunte ceea ce si sindicatele, daca au un dram de constiinta, soptesc in cerc restrans: selectie la sange, fara strop de poezie, pentru ca, vorba lui Boc, foarte multa functionarime taie frunza la caini.
Ca dupa concediul fortat (sa vedem si cadrul legal!) urmeaza concedieri colective, sa nu ne amagim. Iar aici, nu criteriile de varsta ("saracul, lasa-l ca se pensioneaza") si familie ("are trei copii") trebuie sa primeze, alaturi de milostenia sefului care si-a angajat o verisoara.
Tara trebuie sa intre in examen si sa taie fara mila din lefegii, lasandu-i in manecute numai pe cei apti sa puna osul la iesirea din necaz. La privati, care calculeaza fiecare ora de munca in bani si au nevoie sa dep
