Întrebare: Ce rol joacă (au jucat) femeile în viaţa dvs.?
Răspuns: Cum poţi vorbi, în cîteva rînduri, în cîteva pagini, în cîteva cărţi, în cîteva biblioteci, în cîteva vieţi etc., etc. despre rolul pe care l-au jucat (îl joacă) femeile în viaţa ta fără să fii pleonastic, neconvingător, patetic, previzibil sau, pur şi simplu, prost făcut grămadă? Iată un răspuns interogativ la o întrebare aparent simplă, dar care, practic, suspendă orice variantă de răspuns angajat şi sobru.
Dacă scoţi capul în lume printre picioarele unei femei (cezariana este o deviaţie, ea nu figurează în inventarul fondator al naşterilor posibile, în cazul în care nu socotim drept naştere prin cezariană prelevarea Evei, sub formă de coastă, din toracele lui Adam, dar, şi în acest caz, unicitatea absolută a procedeului îl exclude din ritualistica naşterilor indubitabile, nemaipunînd la socoteală faptul că Iisus însuşi, în pofida fecundării atipice, de factură mistico-extatică, a avut, totuşi, indiferent de condiţiile higienico-sanitare destul de precare, o naştere corectă, adică prin unghiul picioarelor desfăcute corespunzător), dacă deschizi ochii pe sînul unei femei şi constaţi, poate nu instantaneu, dar, oricum, constaţi, că gingiile tale ştirbe tocmai mozolesc un sfîrc erectil prin care Calea Lactee şi întreaga lumină siderală te pătrund, te impregnează şi te umplu de viaţă, dacă bunica ta, cu părul ei indecis temporar între un gri melodios şi un alb din ce în ce mai sclipitor, mirosind uşor a petrol lampant, cu faţa ei tăiată într-o piatră moale, ca untul, cu mîinile ei cioplite greoi din crengi de copaci hieratici, născută bătrînă şi, de aceea, eternă, te leagănă şi te îmbrăţişează cu o căldură dumnezeiască, pe care, sînt sigur, nici sub aripile îngerilor n-o mai poţi regăsi, cînd cîntecele ei te ridică în ceruri şi glasul ei molcom, la limita somnolenţei, te p
