"In fine, golindu-ne paharele, ne-am ridicat de la masă şi, urându-le distinsei doamne Ignes şi comesenilor noştri petrecere frumoasă, ne-am indreptat spre ieşire. Luna ne măsură rece cu privirea şi scoase un schelălăit dezaprobator, ce aducea cu un acord de orgă, in timp ce doamna Ignes işi luă rămas bun de la noi, mişcându-şi evantaiul. Parcă ghicindu-ne gândurile, ea spuse, intorcându-şi faţa smochinită, punctată de două cearcăne mari, ce semănau cu două sigilii:
"Ei, da, intr-adevăr, obişnuiesc să stau dimineaţa goală pe un trepied in faţa oglinzii. Mă găsesc frumoasă. Abia când imi pun veşmintele pe mine incep să mă simt oribil. Când veţi imbătrâni, vă recomand să faceţi acelaşi exerciţiu de demenţă..."
„Scena aceasta imi aduce aminte de ceva, l-am auzit murmurând pe Doghy. Dacă vom avea timp, iţi voi povesti o intâmplare..."
"Despre ce intâmplări tot şuşotiţi acolo? Poate ne povestiţi şi nouă...", ne privi cu privirea incărcată de reproş bătrâna doamnă Ignes, care avea, pesemne, un auz la fel de ascuţit ca Luna... Căţeaua scoase un alt schelălăit, ce aducea cu un ţipăt de buhă...
"O să povestim, cum să nu, spuse Doghy, dar nu acum, ci altă dată..."
„Mereu tot spuneţi altă dată... In fine, faceţi ce doriţi..."
Cu chiu, cu vai, am reuşit să ne topim in... noapte...
...Ne-am dus, chipurile, să facem o plimbare pe faleză. După câţiva paşi, am cotit spre o terasă, unde am prelungit agapa până incepu să mijească de ziuă. In ciuda alcoolului băut, nu simţeam incă oboseala. Ca să ne trezim de-a binelea, am făcut o scurtă baie in apa ce părea ca plumbul. Apoi ne-am indreptat spre cherhana. Mergeam desculţi, ţinându-ne sandalele in mână. Plaja se sălbăticea cu fiecare pas. Tălpile ni se infundau in nisipul moale, umed. Din când in când, degetele de la picioare ne erau scrijelite de câte o cochilie rătăcită. Pe măsură ce ne ap
