La sfârsitul secolului al XIX-lea, Elena Bibescu (1855-1902), verisoara a Printesei Brâncoveanu si vaduva a Printului Alexandru Bibescu, era considerata una dintre cele mai bune pianiste din lume. Nu numai performantele sale ca interpreta au facut-o celebra, ci si rolul de catalizator si promotor al creatiei artistice: in salonul sau parizian veneau cei mai importanti artisti ai epocii, printre care, fireste, si compozitori. George Enescu ii datoreaza, macar partial, lansarea sa ca muzician la Paris.
Nr. 69 de pe Rue Courcelles 45 era un adevarat loc de pelerinaj cultural. Pe lânga aristocrati pentru care era de bon ton s-o frecventeze pe românca, puteau fi intâlniti aici Liszt, Wagner, Charles Gounod, Anatole France, Pierre Lotti, Jules Lemaitre, Maurice Maeterlinck, Claude Debussy, Pierre Bonnard, Edouard Vuillard, Claude Debussy sau Odilon Redon. Marcel Proust a fost introdus in acest salon de Anna Brâncoveanu, devenita prin casatorie Contesa de Noailles, si de catre fratele acesteia, Constantin Brâncoveanu.
De altfel, despre printul Antoine Bibescu, unul dintre cumnatii celebrei Martha, Proust avea sa declare ca este cel mai bun prieten al lui, singurul care-l intelege! Românii dominau cultural Parisul, daca nu cumva Europa...
Peste doar câteva zeci de ani, o alta românca – la fel de putin cunoscuta, vai!, in România, ca si Elena Bibescu – se afirma sclipitor, pe plan international, in arta pianului. A fost nevoie sa paraseasca, recent, aceasta lume, ca sa fie pomenita cât de cât.
Carola Rabinovici s-a nascut la Piatra Neamt in 1914. A urmat cursurile Conservatorului bucurestean, iar in 1936 s-a maritat cu Miron Grindea, critic muzical evreu, care il cunoscuse pe Mircea Eliade si care avea sa devina coeditor la revista Adam, periodic cultural orientat pe problematica evreiasca.
Cei doi tineri casatoriti au plecat in concediu in
