Principalele curente ale marxismului
de Leszek Kolakowski, vol. I – Fondatorii
Editura Curtea Veche Publishing, 2009
Acest formidabil studiu apărut în premieră în România, la Curtea Veche Publishing, cu ajutorul Institutului Polonez din Bucureşti, este rodul gândirii de o viaţă a lui Leszek Kolakowski, filozof polonez de notorietate mondială, de curând trecut la cele veşnice.
Fost membru în „frăţia“ comuniştilor polonezi, rejectat de partid în 1966, filozof neotomist, adversar al poncifelor de gândire care fac din marxism un „opiu al poporului“, Kolakowski este, după istoricul Tony Judt, „un monument al erudiţiei umaniste moderne“. Însă, dacă ar fi doar atât, Kolakowski nu ar apărea decât unul dintre numeroşii învăţaţi pentru care erudiţia ţine loc de profunzime sau de acea autenticitate şi originalitate atât de rare chiar printre filozofi. De altfel, polonezul „exilat“ la Oxford şi Yale University admitea, amar, că în zilele noastre nu avem printre noi un mare filozof: iată rodul nemerniciei vremurilor pe care le trăim cu încântarea naivă că suntem copiii celei mai „dezvoltate“ epoci din istoria umanităţii.
Kolakowski (cunoscut la noi anterior din traducerea, la Editura „Curtea Veche“, a lucrării „Modernitatea sub un neobosit colimator“), este, cu expresia lui Vladimir Tismăneanu, iniţiatorul publicării cărţilor sale la noi, un „deschizător de drumuri intelectuale“, un apologet al libertăţii umane pentru care ipocrizia şi crima regimurilor abonate la această idee „umanistă“ exaltă utopia comunistă alimentată de o minciună perpetuă. Minciuna, nimic altceva, este „sufletul nemuritor al comunismului“, după expresia memorabilă, plină de conţinut a unui gânditor reputat pentru suveranitatea gândirii sale: „Sunt liberal-conservator-socialist anticomunist“. Cândva, într-un eseu publicat în 1983, exilatul polonez recunoştea candid, în acord
