Fete şi băieţi în pragul majoratului. Buhăiţi şi diformi, cu feţele împodobite primitiv cu mărgeluşe şi cercuri metalice, cu părul caciurit în nuanţe stranii şi tatuaţi sălbatic. Agresivi şi maturizaţi pretimpuriu, cu orbitele abrutizate de libertatea prisositoare. În crucea nopţii, urlete nevertebrate îmi despică somnul şi-l fac ţăndări, animalele, insuficient domesticite, sparg sticle şi zbiară bezmetic, evadaţi din adăposturile civilizaţiei tenebroase. Uşor, uşor, barbarii au strămutat caverna în oraş, şi mă tem că viitorul e al cetei, al tribului. Spirala lui Comte se desfăşoară implacabil.

1. În poarta Hofburg-ului - palatul de iarnă al împăratului Frantz Josef - e un du-te vino continuu, colorat şi vocal. Oameni sosiţi din toate colţurile planetei se zgâiesc la fiece piatră din capitala Austriei, lacomi să imortalizeze o efemeritate de album. Stau pe bancă şi nu mă satur să privesc lumea de ocazie. Lângă mine, în spate, un bărbat, potrivit la statură, îşi boieşte faţa cu cremă albă, pe un contur de mască impersonală cu ochelari fumurii. Îşi trage peste cămaşa albă o pelerină neagră, ca de magician, şi-şi pune pe cap o pălărie cu boruri înguste. Îi urmăresc absorbit gesturile, ca nu cumva să scap vreo mişcare. Tipul e un spectacol în sine, patrulează de o parte şi de alta a scenei improvizate dintr-o navetă de sticle, învelită în cârpă de doliu. Îşi aşază cu meticulozitate podiumul, la fel şi cutia de danii, preocupat de geometria perfectă a perimetrului civic. Păşeşte apăsat pe dalele trotuarului, făcând să scrâşnească plachiurile pantofilor lustruiţi impecabil. Mimul stradal fumează nervos, frământându-şi degetele, semn că emoţia îl înghimpă. Se concentrează în rotocoalele albicioase, pregătindu-şi recitalul contra cost. Insul se mişcă studiat, în agitaţia ţinută cu greu în frâu. Pufăie adânc şi striveşte sub toc chiştocul azvârlit tacti