Continuăm călătoria religioasă prin Neamţ şi ajungem la Sihăstria, unde a trăit una dintre cele mai respectate figuri bisericeşti din România, părintele Cleopa. Mergem apoi la Văratec şi Agapia, mănăstiri în apropierea cărora scriitorii îşi găseau inspiraţia, iar turiştii îşi primesc liniştea şi verdeaţa după care tânjeau în oraşe. Sursa: Dan Sofronia

De la Secu, pe un drum asfaltat recent, străjuit de pădure şi de unpârâu de munte, călătorul ajunge la Sihăstria, lăcaş ridicat în anul 1740.Aici a trăit arhimandritul Cleopa, unul din cei mai cunoscuţiduhovnici ai României, care, fugind de prigoana Securităţii, a statascuns zece ani prin Munţii Stănişoarei.

Foarte mulţi dintre cei caremerg să se reculeagă la Sihăstriaspun că simt binecuvântarea şi ajutorul părintelui, regăsindu-şiliniştea sufletească. Şi chilia în care a trăit arhimandritul este loc depelerinaj, călătorii dorind să atingă lucrurile care i-au aparţinut duhovnicului şi săse închine la icoanele pe care acesta le-a adunat de-a lungulvieţii.

CUM AJUNGI

CAZARE

Călătoria prin Neamţ:

Mănăstirile din codrii seculari ai Neamţului

Aşezările sfinte al păstrat loc zimbrilor "R"

De la Sihăstria, urcând în munte, pe un drum forestier prietenos cu maşinile, se ajunge la Schitul Sihla. Pentru amatorii de drumeţii, există chiar un traseu marcat. Schitul a fost construit în 1725 în amintirea Cuvioasei Teodora, care a sihăstrit pe aceste meleaguri, într-o peşteră. Născută la 1650, Teodora, fiică a boierului Joldea, arendaşul Cetăţii Neamţului, a hotărât să se dedice, împreună cu soţul ei, vieţii monahale.

Schitul Sihla

Ea a mers la Mănăstirea Vărzăreşti, în Munţii Vrancei, iar, mai tîrziu, din cauza năvălirii turcilor, s-a retras în peştera de la Sihla. Moaştele ei, care au fost