La 1 august 1989, Consiliul de Se­curitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie prin care a prelungit cu încă şase luni mandatul Forţei Interimare a ONU în Liban (UNIFIL). Acesta expirase în ziua precedentă, iar "căştile albastre" trebuiau să-şi menţină poziţiile din sudul Libanului pentru a proteja taberele de refugiaţi palestinieni de un posibil atac al trupelor is­ra­e­li­ene aflate în regiunea respectivă.

Două zile mai târziu, au început, la Tunis, lucrările celui de-al V-lea Congres al Miş­cării de Eliberare Naţională Palestiniană "Al Fatah", principala componentă a Orga­ni­za­ţiei pentru Eliberarea Palestinei. în cursul dezbaterilor, participanţii şi-au ex­primat dorinţa de a continua lupta îm­potriva trupelor israeliene care staţionau în sudul Libanului.

Implicarea directă şi activă a lui Nicolae Ceauşescu în aplanarea conflictelor mi­li­tare din Orientul Mij­lo­ciu este binecunoscută.

Dis­cu­ţi­il­e oficiale pe care liderul ro­mân le-a avut în anii '70 cu Anwar El-Sadat şi Hafez al-Assad - preşedinţi ai Egiptului, respectiv Siriei - şi cu liderii politici is­raelieni au fost elogiate permament în zi­a­­rele publicate în România. Totodată, Nicolae Ceauşes­cu l-a sprijinit în repetate rânduri pe Yasser Arafat. La acea vreme, li­derul Organizaţiei pentru Eliberarea Pa­les­tinei avea ca obiective principale crearea unui stat palestinian în Orientul Mijlociu şi distrugerea Israelului.

În fosta arhivă a CC al PCR au fost des­coperite recent mai multe dovezi care atestă o colaborare extrem de strânsă între Nicolae Ceauşescu şi Yasser Arafat. De exem­plu, din documentul pe care îl edi­tăm mai jos rezultă faptul că generalul-colonel Vasile Milea a propus, iar preşedintele României a permis unui număr de 20 de luptători palestinieni, ră­niţi sau bolnavi, să vină în ţara noastră pentru tratament medical, în