Invatati sa cunoasteti semnele corpului
Frumusetea nasului a fost apreciata inca din cele mai indepartate vremuri, primele interventii chirurgicale practicate asupra lui fiind descrise pe papirusuri datand de prin anii 3000 i.Hr. In anul 600 (i.Hr.), chirurgul indian Sushruta reconstruia nasurile amputate de talharii care prin acest act barbar umileau victimele pradate de bunuri. Amputarea nasului si a organelor genitale era, de altfel, pedeapsa aplicata sotiilor infidele.
Cateva secole mai tarziu, nasul capata o conotatie sexuala. Cu mult inaintea lui Freud, conform teoreticienilor, nasul recomanda organele genitale ale barbatilor si femeilor. S-a considerat - o bucata buna de timp - ca frumusetea si temperamentul oamenilor erau proportionale cu dimensiunea nasului lor. In secolele 18 si 19, de pilda, fizionomia, aceasta pseudostiinta care pretinde ca personalitatea si caracterul unui individ pot fi determinate observandu-i forma si marimea nasului, ale urechilor si ale altor parti vizibile ale anatomiei sale, se afla in centrul atentiei.
Nasul joaca un rol primordial, nu doar in modul in care suntem perceputi de ceilalti, ci si in felul in care percepem noi insine lumea. Mirosul si gustul sunt atat de strans legate, incat nasul ne permite sa apreciem si mai mult alimentele si bauturile. Dar rolul nasului nu se rezuma doar la a "simti" ceea ce se afla in farfuria sau in paharul nostru. Ceea ce eliminam din nas atunci cand ni-l stergem sau cand stranutam ne ofera o multitudine de informatii despre ceea ce se intampla inauntrul organismului nostru. Asadar, vigilenta!
Nasul rosu
Copiii asociaza nasul rosu cu imaginea de clovn. Pentru adulti, un nas rosu se leaga mai degraba de expunerea prelungita la soare, de o alergie sau de o raceala.
Dar nasul rosu este, de asemenea, semnul unei rozacee - boala cutanata care se manif
