Obisnuiti sa vada moartea in fiecare zi, locuitorii Bagdadului supravietuiesc, fac afaceri, saracesc sau se imbogatesc. Toti viseaza insa la vremuri de pace. Traumatizati de razboi, impartiti intre nostalgia fata de securitatea vietii din vremea lui Saddam si promisiunea unei vieti libere intr-o democratie pe care acum o silabisesc, irakienii incearca sa desluseasca o cale de a se scutura deocamdata de saracie si de spaima.
Intr-o tara in care 58% din populatie traieste sub pragul de saracie si mai mult de un milion de oameni supravietuiesc cu un venit mediu de numai 2,14 dolari pe zi, urmasii Babilonului invata, dupa sase ani de ocupatie americana, o limba noua: cea a capitalismului in care visurile nu costa nimic, dar alegerile sunt scumpe.
Articol integral in Evenimentul Zilei Obisnuiti sa vada moartea in fiecare zi, locuitorii Bagdadului supravietuiesc, fac afaceri, saracesc sau se imbogatesc. Toti viseaza insa la vremuri de pace. Traumatizati de razboi, impartiti intre nostalgia fata de securitatea vietii din vremea lui Saddam si promisiunea unei vieti libere intr-o democratie pe care acum o silabisesc, irakienii incearca sa desluseasca o cale de a se scutura deocamdata de saracie si de spaima.
Intr-o tara in care 58% din populatie traieste sub pragul de saracie si mai mult de un milion de oameni supravietuiesc cu un venit mediu de numai 2,14 dolari pe zi, urmasii Babilonului invata, dupa sase ani de ocupatie americana, o limba noua: cea a capitalismului in care visurile nu costa nimic, dar alegerile sunt scumpe.
Articol integral in Evenimentul Zilei