Păi, în principiu, nimic, pentru că nu cred că va fi în Brăila. Aş afirma că pe 15 august ea se va giugiuli cu vreun moşneag liberal libidinos din Bucureşti, dar nu am dovezi în acest sens, aşa că o să mă abţin.

Important, cum bine remarcam mai sus, este că pe Tuşa o va durea nicăieri de Zilele Brăilei. Şi e corect să fie aşa, atâta vreme cât Tuşa nu este brăileancă, nu a fost votată de brăileni (cu excepţia celor 3.500 de inşi care au pus ştampila din greşeală pe ea) şi nici nu o interesează în ce direcţie se îndreaptă Brăila.

Dar, în calitate de deputat de Brăila, Diana Tuşa poate mima interesul pentru Zilele Brăilei şi se poate lamenta populistic vorbind pentru modul în care se cheltuie banul public cu ocazia acestui eveniment.

Brusc şi deodată, pe Tuşa a apucat-o mila de banii contribuabililor, acuzând faptul că primăria face nu'ş ce şmenuri cu sponsorii care au catadicsit să bage bani pentru buna organizare a Zilelor Brăilei. Din partea mea poa' să facă şi 1 milion de şmenuri atâta vreme cât sărbătoarea va ieşi mişto, iar lumea se va distra, dansând pe ritmuri de criză. Asta pe principiul că dacă tot ne ghiorăie stomacul de foame şi probabil vom muri de inaniţie, măcar să dăm colţu' veseli, cu zâmbetul pe buze, ca şi cum am fi ajuns deja în al nouălea cer de fericire.

Pe vremea când era în paişpe CA-uri şi lua bani degeaba de la stat (graţie lui Bogdan Olteanu), Diana Tuşa nu urla că se risipeşte banul public. Încasa fără jenă salarii din jdemii de locuri, ca să aibă bani de coafor şi de ţigări scumpe. Era bine când era întreţinută de noi toţi, fraierii de contribuabili. Şi acum tot noi, oamenii muncii, o ţinem în braţe, iar drept recompensă, iată, ne luăm şuturi în cur de la Tuşa că de ce să ne distrăm de Zilele Brăilei, că ce ne trebuie nouă veselie, huh? La muncă cu noi, sclavii dracului, să hămălim pentru ca Tuşa să-şi p