Dumitru Murariu, Corneliu Pârvu şi Modest Guţu au străbătut toate continentele şi mările lumii şi au descoperit zeci de specii noi care le poartă numele. Citiţi şi : Modest Guţu:„Cercetarea te trage înainte şi te obligă să continui”

Se spune că dacă nu ai un copil care să îţi ducă spiritul mai departe ai trăit degeaba pe Pământ. Grigore Antipa, celebrul hidrobiolog care a condus Muzeul de Istorie Naturală din Bucureşti şi creator al muzeologiei moderne, ar putea sta liniştit din acest punct de vedere.

Spiritul său de aventurier al cercetării nu s-a stins odată cu el, ba chiar îl magnetizează pe cel care se rătăceşte pe holurile muzeului şi întâlneşte un cercetător. Când te gândeşti la cercetare în istoria naturală, vezi numai ochelari cu rame groase, tomuri greoaie pe rafturi, miros înţepător de amoniac, borcane cu animăluţe formolizate şi multe multe însemnări.

Există însă ceva ce scapă vederii: scânteia care i-a purtat pe cercetătorii de la Antipa din laboratorul lor direct în mijlocul spectacolului naturii. Acolo au pus în practică tot ce au acumulat în zilele şi nopţile de cercetare din muzeu, revenind din Indonezia, Cuba, Turcia, Siria, Australia şi Africa cu ceea ce este fundamental pentru cercetare: specii noi pentru ştiinţă şi îmbogăţirea patrimoniului muzeal cu exemplare din toate colţurile Pământului.

Prin jungla indoneziană

„Bogăţia unei ţări nu stă numai în lingourile de aur pe care le are, ci şi în bogăţia patrimonială pe care o deţine. După un lingou de aur se mai poate săpa, dar un exemplar pierdut al unui animal nu mai poate fi recuperat”, se aude de sus, de pe ultima treaptă a scării care îl ajută să ajungă la ultimul raft. Întinde mâna şi ajunge la o enciclopedie imensă.

Coboară cu grijă, scoţându-şi ochelarii de la ochi. Dumitru Murariu este directorul Muzeului A