Publicistul şi scriitorul Ştefan Mitroi vă prezintă un altfel de roman, în premieră. Altfel, deoarece nu se înscrie pe linia cărţilor publicate de el până acum, "Recviem pentru Tănase" fiind un portret aproape crud al României de astăzi, cu toate tarele şi năravurile ei. Multe dintre personajele de top ale prezentului se vor regăsi cu bune şi mai ales cu rele în personajele cărţii lui Ştefan Mitroi. O carte veselă, şi tocmai de aceea foarte tristă...
Să ne întoarcem însă la presă, precizând că domnul prefect era întru totul de acord cu faptul că ea trebuie să fie câinele de pază al societăţii. Ba chiar susţinea cu tărie acest lucru (era mort după coniac, dar nici de la vin nu se dădea în lături), negăsind nici o incompatibilitate între această definiţie şi excelenta relaţie pe care o avea cu cele două redacţii.
Păi cine se pricepea mai bine ca doctoriţa Cărămidă la câini? Magiunescu descoperise un album la ea şi, tot răsfoindu-l seară de seară, devenise şi el un fel de expert, găsind, în această calitate, o sumedenie de potriviri între lumea ziariştilor şi cea a câinilor.
Unele dintre acestea nu erau tocmai onorante pentru câini, altele, mai puţine, ce-i drept, pentru ziarişti, mai cu seamă cea sugerată de expresia: 'ţi-ai dracului de maidanezi!, pe care prefectul o rostea numai la nevoie şi doar cu referire la presa centrală.
Revenea însă destul de repede la sentimente mai bune, îndreptându-şi atenţia spre câinii de rasă, câţiva dintre aceştia inspirându-i comparaţii, măgulitoare pentru ambele specii, cu cei mai cunoscuţi ziarişti din ţară.
Începea cu Ion Cristoiu, pentru că pe el îl vedea cel mai des la televizor. Zicea că este o încrucişare între doberman şi chihuahua. De la primul avea în vedere calităţile de câine poliţist, ceea ce se potrivea de minune înclinaţiei spre despicarea firului în patru a gazetarului.
Marcela C
