În siturile arheologice din judeţ se munceşte la întâmplare

Primarii suceveni eliberează autorizaţii de construcţie fără aviz din partea Ministerului Culturii.

Autorităţile judeţene nu au o situaţie exactă a monumentelor istorice, a zonelor protejate şi a siturilor arheologice din Bucovina. Primarii localităţilor în care există astfel de „comori“ arheologice „au uitat“ să le includă în variantele actualizate ale Planurilor Urbanistice Generale (PUG). „Vom aviza doar PUG-urile de pe raza localităţilor care au făcut studiul privind fundamentarea istorică. Primăriile trebuie să ne trimită solicitări care să vizeze introducerea monumentelor istorice în patrimoniul naţional“, a spus Daniel Hrenciuc, şeful Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu (DCC) Suceava. De altfel, specialiştii DCC sunt chiar obligaţi prin lege să ia măsuri pentru protejarea obiectivelor arheologice cu valoare istorică, dar nu o pot face din cauza neglijenţei primarilor locali.

Morminte de 400 de ani distruse din neştiinţă

Mai mult, edilii locali emit autorizaţii de construire în perimetrul monumentelor istorice care ar trebui protejate, fără să obţină aviz din partea instituţiilor de specialitate subordonate Ministerului Culturii. De exemplu, actualul PUG din comuna Mitocu Dragomirnei permite ca în jurul Mănăstirii Dragomirna să fie construite case de vacanţă. Un caz asemănător s-a petrecut în oraşul Suceava în urmă cu o lună.

Muncitorii care săpau şanţurile pentru canalizare în centrul municipiului au distrus, din neştiinţă, trei morminte din secolul al XVII-lea. „Studii privind fundamentarea istorică se impun tocmai pentru a evita astfel de situaţii“, a explicat Hrenciuc. Arheologii au descoperit că vestigiile aparţineau fostei biserici armeneşti „Sf. Treime“.

PUG-urile, analizate în comisie

Autorităţile vor să întocmească un plan pentru regimu